Şoapte de flacără

R-I-D-I-C-O-L!
- Eşti ridicolă!
-Ce?, cine a spus asta?
-Eu!
-Care "Eu"?
-Tu!
-Eu?!
-Da, TU!
-Eşti ? Eu ! (jur , nu băusem nimic )
-Da, Sunt TU!
... Câteva clipe de tăcere ...după care aud un zgomot..!
"Bufff "
Cine poate fi la ora asta? menţionez 4:30 a.m.
CĂCAT!, căţelul meu vărsase apa din castron...îmi e silă să fac curat .. ies nervoasă pe uşă; o trântesc...
...
dupa câteva secunde -

-De ce eşti nervoasă?
-Tu nu încetezi a mă lăsa in pace!??
-Nu!,spune-mi!
-Ce dracu vrei de la mine?
-Răspunde la ce am întrebat!
-tac,înghit...poate dispare ..
daca ii răspund poate pleacă...
-Ce am ? Ha!
-DA!,spune!
-Bine,lucrurile stau în felul următor; urăsc timpul, mă face sa-l pierd Încet Încet!! .. Şi NU VREAU ASTA!...
...Poate nu e aşa simplu pe cât credeam , e mai greu decât îmi puteam imagina...
îmi e dor de EL, îi ador râsul, îi ador chipul;
Parcă ziua de azi s-a ţinut după mine ; Îmi arată ceva!..
-Ce?!
-Nu, nu contează, nu ai cum să înţelegi..


tăcere deplina , parcă ma simţeam bine ; beau un pahar plin cu sete ... după care aud ceva!
-Hei, spune-mi!
-Bine... ce îmi arată ? că îl iubesc din ce in ce mai mult!
-Ciudat!
-Ce?
-Înainte nu erai aşa!
-Ştiu, poate e prostesc dar nu, nu este crede-mă; ar trebui să înţelegi, până la urmă eşti EU!
... nimic , încremenisem, încercam să-mi îngrop ţipatul ... dar nu, nu reuşesc bufnesc în plâns .
-De ce plângi?
-De fericire!
-Eşti o ciudată!
-Nu, nu sunt (zâmbind)
-Ha!? Ce tot spui acolo?Nu vezi! P-L-Â-N-G-I!
-Îmi place ce simt , îmi place când îl amestecăm pe da şi nu , când râdem, Nu ştii cum e ! ! !
-Neah, nu e de mine!
-BA DA! ţip
... mama alergand către mine somnoroasă ... ţipătul meu trezise toată casa [mama,tata,bunica şi bunicul]


mama: Eşti bine?!
eu:Da , coşmar , iartă-ma!...
... mă sărută mlădios pe frunte şi parcă se scurge pe sub uşa.



Ce a fost asta?
Poate mintea mea imi joacă feste şi totuşi... ÎL IUBESC!